Despre terapie în general
„De ce mersul la psiholog este văzut ca un subiect tabu? În special de părinți care reacționează ca și cum ai discuta despre sex cu ei..”
Din păcate, la noi în țară, subiectul sănătății mintale încă poartă multă stigmă.😔Societăți au norme și valori care definesc ce este considerat acceptabil, iar subiectele care contravin acestor norme și care provoacă rușine, precum sănătatea mintală, sexualitatea, boala sau moartea, devin tabuuri. 😬
Mersul la psiholog este adesea văzut ca un semn de slăbiciune sau vulnerabilitate, ceea ce poate fi inconfortabil pentru mulți oameni. Aceasta se datorează unei lipse de educație în ceea ce privește importanța sănătății mintale și beneficiile terapiei.
Această percepție negativă este adânc înrădăcinată și este adesea întreținută de părinți, care pot simți că mergând la psiholog, copilul lor semnalează o problemă gravă. Mulți părinți asociază mersul la terapie cu eșecul sau cu imposibilitatea de a oferi suportul necesar, ceea ce face discuțiile despre acest subiect mult mai delicate.
Discutarea subiectelor tabu poate fi un proces complex, dar este esențial pentru a promova înțelegerea, empatia și schimbarea socială.😊 De multe ori, abordarea acestor subiecte cu sensibilitate și respect poate ajuta la reducerea stigmatizării și la deschiderea unor dialoguri constructive.
Dacă simți să apelezi la terapie, însă apare ca obstacol reacția părinților, hai să discutăm într-un free-call pentru a explora opțiunile disponibile.
Alissia✨
„Am început terapia de puțin timp și nu știu dacă am găsit terapeutul potrivit. Observ cateva mici schimbări in bine, însă după 3 ședințe nu simt ca am încredere sa ma deschid pe cat de mult as vrea si nu mi se pare ca ma înțelege tot timpul. Ar trebui sa caut pe altcineva? Cum as putea sa mi dau seama daca un terapeut este potrivit pt mine sau nu?”
Este complet de înțeles să te simți nesigur(ă) după doar câteva ședințe, este perioada în care se formeaza relația terapeutică, se construiește baza de încredere și siguranță. 😊Iată câteva lucruri la care să te gândești în funcție de experiența ta:
Construirea încrederii necesită timp: este firesc să ai nevoie de câteva sesiuni pentru a începe să te simți confortabil să te deschizi, mai ales dacă vorbiți despre subiecte dificile sau vulnerabile.
Te simti auzit(ă)? Deși este normal să fie câteva momente de neînțelegere la început, un terapeut ar trebui să poată răspunde îngrijorărilor tale. Dacă descoperi că adesea te înțelege greșit sau simți că nu te ascultă pe deplin, este un semn că comunicarea ar putea necesită îmbunătățiri.😁
Să rămâi sau să găsești pe altcineva?
Îți recomand să ai o conversație cu terapeutul pe acest subiect. Poți începe prin a-i spune ceva de genul „Îmi este greu să mă deschid cum mi-aș dori și nu simt întotdeauna că mă înțelegi complet”. Un terapeut bun va dori să rezolve acest lucru cu tine, iar conversația ar putea ajuta la consolidarea relației.👌
Acordă-i mai mult timp, dar fii sincer(ă): terapia este un proces și, uneori, este nevoie de mai mult de trei sesiuni pentru a construi relația. Cu toate acestea, dacă după alte câteva ședințe tot simți la fel, ar putea fi timpul să explorezi alte opțiuni. Ai încredere în instinctele tale – dacă simți că something’s off, este în regulă să căuți pe altcineva.
Cum te simți în legătură cu procesul de până acum – simți că ai putea avea acea conversație cu terapeutul tău?
Alissia✨
„Daca mă întâlnesc cu terapeutul meu pe strada, cum ar trebui să mă comport? …ne cunoaștem sau nu? 😅”
Good question! 😄 Aici, sincer, ține mai mult de cum vrei să procedezi.
Deși vă vedeți în baza unui contract, iar terapeutul prestează pentru tine un serviciu, e totuși o persoană cu care formezi o anumită relație. Așa că, dacă tu te simți confortabil cu asta, e în regulă să vă salutați și poate chiar să faceți small talk.
Dacă însă vă întâlniți într-un context în care ești cu alte persoane și nu vrei ca acestea să afle că faci terapie, poți limita sau chiar evita interacțiunea cu terapeutul – trust me, va înțelege 😉. Noi respectăm confidențialitatea, așa că, dacă ne întâlnim spontan cu clienții în afara terapiei, ne vom adapta preferințelor lor.
If unsure, cel mai bine este să discuți deschis despre asta la terapie și să stabiliți împreună cum să procedați.
Hope this helps,
Emilia 🤗
„Daca într-o sesiune vine un client si îți zice ca s-a simțit nasol la ultima ședință cu tine, ca a simțit ca ai pus presiune pe el, cum reacționezi?”
Aș aborda acest subiect deschis și cu curiozitate. Terapia e mai eficientă când terapeutul nu doar că e deschis la feedback, ci chiar îl cere în mod activ.
🔹 Ce aș face eu?
✔ Aș valida experiența clientului și i-aș mulțumi că mi-a clarificat cum s-a simțit.
✔ M-aș asigura că înțeleg, cerând un exemplu concret în care clientul a simțit această presiune.
✔ Mi-aș clarifica intențiile și aș recunoaște dacă am făcut un pas greșit.
✔ Aș stabili împreună cu clientul o cale de a merge mai departe, astfel încât să se simtă mai confortabil în viitor, fără să evităm totuși teme importante.
🔹 Terapia nu e mereu confortabilă – și e normal. Scopul terapiei nu este doar să te simți bine, ci să ajungi la un echilibru de durată. Procesul implică momente dificile, în care descoperim lucruri noi despre noi și ceilalți. Important este să calibrăm ritmul, astfel încât să existe progres, fără ca acest lucru să devină copleșitor.
Încurajez pe oricine să dea feedback sincer despre cum se simte la terapie – pentru că acesta e un spațiu unde putem explora inclusiv felul în care lucrăm împreună. 💙
Hope this helps,
Emilia 🤗
„Este normal sa plângi la toate ședințele de terapie? Sau doar persoanele foarte sensibile fac asta?”
Hello,
Plânsul este o reacție cât se poate de normală a corpului atunci când se simte copleșit de emoții. Dacă tu în terapie ești într-o etapă în care povestiți despre lucruri profunde și emoționale, are sens că plângi.
Plus de asta, vorbim despre un cadru terapeutic – siguranță, înțelegere și empatie. Este unul locurile în care ai parte de acceptare și asta în sine poate deveni copleșitor pentru cineva care poate nu a avut parte de asta prea des.
De asemenea, există și o componentă biologică ce contribuie la intensitatea cu care simțim acele emoții. Some of us are born to feel more și asta uneori poate deveni problematic dacă nu ne exersăm abilitatea de a ne regla emoțiile într-un fel care să aibă sens pentru noi și care să ne ajute să le navigăm cu mai puțină suferință.
Dacă totuși observi că plânsul nu mai are un rol eliberator pentru tine și simți că nu te mai ajută, poți discuta cu terapeutul tău despre a găsi metode alternative prin care să îți reglezi emoțiile.
Hope this helps
Iulia ❤️
„Cum sa o conving pe mama ca terapia nu reprezinta „bani aruncati” si ca ea chiar are nevoie dupa moartea bunicii (mama ei)? A avut un profesor de psihologie in facultate care le-a spus într-un curs ca terapeutii si psihologii iau de fapt bani degeaba si de atunci nici nu vrea sa audă.”
Discuțiile cu părinții despre mersul la terapie pot fi adesea foarte greu de purtat. Fie că ei le consideră o risipă de bani, fie sar direct la concluzia „dar tu ești nebun/ă să mergi la psiholog??”, putem resimți multă rușine și teamă să mai și încercăm a doua oară să vorbim cu ei despre asta.
Cu toate astea, dacă suntem convinși că vrem să facem acest pas, primul lucru pe care ar trebui să îl avem în vedere este vârsta. Terapeuții care își practică meseria printr-o formă legală (cabinet individual de psihologie înregistrat la ANAF) au și un contract de prestări servicii pe care i-l trimit clienților, iar dacă aceștia sunt minori, contractul va trebui semnat de responsabilul legal al minorului. În acest caz, discuțiile cu părinții despre mersul la psiholog pot deveni mai complicate și pot eventual necesita intervenția consilierului școlar.
Pe de altă parte, dacă ești de vârstă majoră, obligativitatea ta de a-ți anunța părinții cu privire la această decizie devine semnificativ mai redusă (e foarte comun să discuți cu terapeutul tău despre cum să le spui părinților că mergi la terapie).
Ca un mic „tip & trick” într-o asemenea conversație, începem prin a valida perspectiva mamei tale – da, într-adevăr, există și psihologi care practică forme de terapie nesusținute de procesul științific, care au mai multe șanse de eșec decât de reușită. Apoi, va fi adusă în vedere și fațeta cealaltă a monedei – că există și oameni care au studiat meseria asta din greu, au participat la formări și se folosesc de ghiduri și protocoale a căror eficiență a fost demonstrată științific. La fel cum în fiecare domeniu avem șanse să dăm peste cineva care să nu ne ofere ce avem nevoie, psihoterapia nu reprezintă o excepție. Astfel, rămâne într-o oarecare măsură și responsabilitatea noastră să ne informăm (din surse sigure) despre ce fel de terapii există și care ar fi una potrivită nevoilor/problemelor noastre.
Hope this helps
Iulia 🤗
„O persoana draga trece printr-o perioada grea, a pierdut pe cineva drag, iar eu nu simt ca pot sa il ajut. Cum as putea sa il indrum sa mearga la psiholog? E genul de persoana care se descurca mereu singur, nu crede in psihologi, si nici nu cred ca conștientizează ca l-ar putea ajuta. Cum ați zice sa ii spun sa meargă la psiholog fara sa il supăr?”
Poți aborda subiectul cu empatie și fără presiune. Spune-i ceva de genul: 💡
„Îmi dau seama că treci printr-o perioadă grea și îți sunt alături. Știu că ești obișnuit să te descurci singur, dar asta nu înseamnă că trebuie să treci prin asta fără sprijin. Uneori, să vorbești cu cineva din afară, care nu judecă și care a mai ajutat oameni în situații similare, poate face diferența. Nu trebuie să iei o decizie acum, dar dacă vreodată simți că ar putea ajuta, sunt aici să te sprijin.”
Este important să îi oferi spațiu și să accepți că poate dura până când va fi gata să caute ajutor.
Ioana ☘️
„În cat timp ar trebui sa observ schimbări daca fac terapie?”
Răspunsul la întrebarea asta depinde foarte mult de obiectivele setate cu terapeutul cu care lucrezi. Pentru unele obiective sunt suficiente 2-3 ședințe pentru a observa schimbări, pentru altele e nevoie de luni întregi de exercițiu. Dacă ai îngrijorări în legătură cu parcursul tău, te încurajez să deschizi acest subiect de discuție cu terapeutul tău. Este chiar încurajat să punem întrebări când suntem nesiguri sau, mai ales, dacă ne nemulțumește în vreun fel colaborarea.
Take care,
Raluca ❤️
„E adevarat ca terapeutul nu iti da sfaturi, ci mai degrabă iti pune intrebarile si te ghideaza astfel incat tu sa ti dai seama de solutii?”
Da, este adevărat ca terapeutul nu îți dă sfaturi. Nu este ca la medic unde mergi să primești o pastilă care rezolvă tot. 😬 Procesul este mult mai complex, partea de întrebări fiind o parte mare din el. Rolul terapeutului e să te ghideze și susțină în procesul tău, prin întrebări, prin informațiile din psihologie pe care ți le dă, prin exercițiile pe care le faceți.
Tu esti expertul în viața ta, de aceea ești singurul care poate să decidă ce e bine si ce e rău pentru tine, terepeutul nu poate să îți spună asta, prin sfaturi. El poate să îți arate perspective diferite, astfel încât să te ajute să îți dai seama de ce e potrivit pentru tine. 😊
Sper că am raspuns suficient de clar, dacă încă mai ai nelămuriri legate de cum decurge un proces de terapie, te așteptăm la un free call.
Alissia✨
„Faceti evaluări psihologice? Daca da, cam cat costa in medie toate sedintele pana la finalizarea evaluarii?”
Psihiatrul si psihologul clinician sunt cei care fac evaluări psihologice. Noi, cei de la Calmly, suntem în principal specializați pe psihoterapie 😊
Prețul și durata evaluării este în funcție de ce anume este evaluat.
Dacă te confrunți cu anumite dificultăți sau ai curiozități legate de anumite aspecte psihologice, și de aceea te gândești la evaluare, te încurajez să programezi un free call cu unul din terapeuții din echipa noastră😁 În discuție putem să te ajutăm să îți dai seama care este parcursul cel mai potrivit pentru tine.✨
Alissia
„Sincer sunt destul de speriat sa vorbesc cu un psiholog ,chiar și apel video , sau orice tip de apel , irl îmi era ușor dar nu am reușit sa merg mult timp și totul devine greu și ma întrebam dacă ar exista și alta metoda”
Hai să punem puțin această idee ”pe masă” și s-o analizăm.
Ce e scary pentru tine în acel context? Au existat anumite experiențe negative în trecut? Sau îți e frică să nu fii judecat/ă de terapeut? Uneori e util să acționăm in spite of our thoughts. Mai exact, dacă știi că te-ar ajuta și ar fi în beneficiul tău să discuți cu un terapeut, let that need decide your actions.
💡 Poți începe de la un simplu ”Salut!” (dacă ai deja numărul unui terapeut) și poți chiar să fii onest/ă în legătură cu cât de dificil a fost să trimiți acel mesaj.
De asemenea, dacă și asta pare prea dificil, poți lasă un mesaj pentru noi, pe Instagram and let us give you some support with the process.
Raluca ☘️
„La ce să mă uit când caut un terapeut ca să văd dacă e potrivit pentru mine?”
Pe de-o parte, e important să identifici care sunt preferințele tale: tipul ședințelor (fizic vs. online), prețul ședințelor, locația cabinetului, tipul de psihoterapie practicată, nivelul de experiență/pregătire al terapeutului.
Pe de altă parte, sunt unele detalii pe care le poți afla doar dacă interacționezi cu acel terapeut: măsura în care te simți confortabilx în discuțiile cu această persoană, măsura în care te simți ascultatx și înțelesx, măsura în care consideri că ai putea face o echipă bună cu acel terapeut în abordarea dificultăților tale.
Raluca ❤️
P.S. Poți găsi mai multe informații despre subiect în acest articol sau în ghidul nostru despre cum să își găsești un psiholog
„Cum îmi dau seama ce fel de terapie mi se potrivește?”
Un lucru pe care poți să-l faci este să citești despre terapiile care sunt validate științific (adică s-a demonstrat că ele chiar funcționează), iar o sursă bună pentru început este site-ul Asociației Psihologilor Americani: https://div12.org/treatments/.
Poți să citești despre care sunt asumpțiile/teoriile pe care se bazează acea terapie când abordează dificultățile întâlnite la nivelul sănătății mintale, ce fel de tehnici sunt utilizate, care e durata medie aferentă fiecărei abordări. Apoi, în funcție de nevoile și preferințele tale poți să alegi cea care se potrivește cel mai bine. Totuși, e important de ținut minte că poate nu ”nimerești” din prima care e cea mai ok pentru tine.
Don’t give up on therapy, give it another try cu un alt terapeut sau cu o altă abordare.
Raluca 🤗
P.S. Poți găsi mai multe informații despre subiect în acest articol sau în ghidul nostru despre cum să își găsești un psiholog
„Cum știi că funcționează terapia?”
Ca să vezi dacă faci progres, e important să știi din ce punct ai plecat și care sunt obiectivele la care lucrezi în terapie (aspecte pe care le stabilești la început cu terapeutul și pe care le revizuiți pe parcurs).
Câteva indicii:
🧩 începi să vezi lucrurile mai echilibrat și ai mai puține gânduri negative.
🧩 abordezi situațiile dificile cu mai mult calm și claritate.
🧩 emoțiile negative nu mai sunt atât de intense sau durează mai puțin.
🧩 ai mai multă încredere să exprimi ce simți și ai relații mai bune cu cei din jur.
Nu uita că progresul nu e liniar. E posibil să simți mai mult disconfort când începi să “despici” problema. Însă lucrurile vor deveni mai ușoare pe parcurs.
Take care ☀️
Emilia
„Care e diferența între psiholog și psihiatru. Când trebuie să merg al unul și la celălalt?”
Sunt trei termeni care sunt destul de des încurcați: psihiatru, psiholog (clinician) și psihoterapeut.
Psihiatrul este absolvent de medicină, este un medic care se ocupa de psihic, prescrie medicamente pe baza unei evaluări.
Psihologul clinician si psihoterapeutul sunt ambii absolvenți ai facultății de psihologie. Psihologul clinician are ca sarcină principală evaluările pe partea de psihic, el are o gamă largă de teste pe care le aplică și interpretează și la final oferă un raport detaliat legat de posibile probleme psihice.
Psihoterapeutul este persoana care ghidează un proces de terapie, folosind tehnici de intervenție personalizate pentru fiecare persoană.
Ideal e ca în momentul în care treci printr-o perioadă dificilă să apelezi la un psiholog clinician sau un psihoterapeut, pentru a ți se face o evaluare și în funcție de rezultate vei fi îndrumat.✨ Sper că e mai clar acum 😊
Alissia
„Cum m-ar putea ajuta terapia în relație cu părinții mei?”
Cred că există multe răspunsuri la această întrebare în funcție de tipul de relație pe care îl avem cu parinții. Însă e important de menționat că în terapie focusul e tot pe tine, în relație cu membrii familiei.
Unul dintre scopurile terapiei este să ne ajute să înțelegem ce ni se întâmplă, astfel, în contextul relațiilor de familie, terapia poate veni cu claritate în ceea ce privește dinamica dintre voi, ce se întâmplă cu tine sau ce gânduri apar atunci când părinții tăi fac anumite lucruri.
Un alt scop e să ne ajute să ne îmbunătățim relațiile cu cei din jur.
Așadar, te poate ajuta sa dezvolți anumite abilități, cum ar fi să comunici mai eficient sau să setezi limite în mod eficient etc. În funcție de anumite tehnici folosite în terapie, aceasta te ajută și să procesezi anumite experiențe neplăcute și să vezi cum poți să le integrezi în povestea ta de viața. Astfel, ajungi să accepți diferențele și lucrurile care nu pot fi schimbate și să găsești modalități prin care, în prezent, să îți canalizezi energia spre ce poți tu face și ceea ce e în controlul tău.
Desigur, în funcție de situații, de problemele cu care te confrunți, sunt multe alte lucruri care pot fi explorate și nu se limitează doar la aceste exemple.
Raluca 🤗
„Cum știu că e safe să mă deschid?”
Eu văd procesul de deschidere mai degrabă ca un continuum si nu ca ceva ce se întâmplă brusc, deci cred că e normal să existe diferite grade de deschidere, care pot fi influențate de mai multe aspecte.
În terapie, terapeutul are rolul de a te ajuta în acest proces, prin faptul că îți creează un spațiu lipsit de judecată, unde să te simți confortabil să fii autentic. Te ajută să “prinzi” încredere prin acceptarea și validarea experiențelor tale, creând astfel un spațiu în care nu există consecințe negative pentru gândurile sau emoțiile tale.
Desigur ca în funcție de cât te simți de confortabil, de ce resurse ai, uneori poți decide cât de mult să te deschizi.
În momentele în care apar blocaje, te invit să te întrebi dacă apar pentru că există dovezi externe care te fac să simți că nu ești în siguranță sau apare un blocaj legat de credințele pe care le ai despre vulnerabilitate (lucru pe care te invit să îl dezbați în terapie).
Raluca 🥰
„Ce tehnici de intervenție folosesc (Terapeuții calmly)?”
Cu toții pornim de la ideea de a avea susținerea științifică în spate, deci în primul rând tehnicile pe care le folosim sunt evidence-based, care știm că au efecte asupra problemelor pe care le vizează.
În funcție de complexitatea și individualitatea fiecărei persoane, de problemele cu care se confruntă sau punctul în care se află în terapie, încercăm să găsim tehnici cât mai personalizate pentru aceste nevoi. Putem vorbi de tehnici care vizează comportamentele (ex. experimente comportamentale, expuneri), de tehnici care vizează partea de gânduri (ex. dezbatem gândurile, facem exerciții de imaginație, jocuri de rol), de tehnici de relaxare etc.
Ce e important e că sunt gândite și aplicate pentru problema ta specifică. 🤗
Raluca ✨
„Mi se pare ca terapeuta mea prea îmi da dreptate în orice. De ce nu îmi spune ca am greșit în div situații”
Terapeuta ta ar putea să-ți ofere validare emoțională și susținere pentru a construi o relație de încredere și a te ajuta să explorezi singur(ă) gândurile și emoțiile. În loc să-ți spună direct că greșești, ea poate să te ghideze subtil spre introspecție, ajutându-te să ajungi singur(ă) la concluzii. Abordarea non-directivă permite explorarea propriilor perspective și evită amplificarea defensivității.
Dacă simți că nu progresezi, discută deschis despre așteptările tale cu terapeuta pentru a ajusta stilul de lucru. 🤗
Ioana ✨
„Simt ca am foarte multe probleme la care as putea lucra, dar in același timp mi se par probleme minore si simt o bariera in a deschide subiectul cu terapeutul (îmi apare gândul „ce, astea-s probleme? alții o duc mai rău” – probabil vocea părinților). Cum sa abordez asta?”
Mă bucur că ai identificat aceste blocaje și că începi să înțelegi de unde vin. ✨
E atât de comun să ne minimalizăm dificultățile. Într-adevăr, acea voce critică poate fi moștenită din trecut, de la cei din jur. O ducem cu noi atâta timp încât ajungem să o confundăm cu propriul monolog și să-i dăm dreptate întru totul.
Terapia este un spațiu pentru tine. Nicio problemă nu este prea mică sau prea „nesemnificativă” dacă tu simți că e ceva ce ai vrea să schimbi.
Discută deschis cu terapeutul tău – el este acolo să te sprijine fără să judece, indiferent de problemă, și să te ajute să ajungi la rezultatul pe care tu ți-l dorești. Deseori, un obiectiv în terapie poate fi chiar să diminuați această voce critică ☀️
Emilia
„Cum comunici clar unui terapeut că oprești terapia cu el?”
Procesul terapeutic nu ar trebui să dureze la nesfârșit. Acesta are rolul de a te ajuta și ghida în călătoria ta de vindecare sau de descoperire personală, iar când tu simți că ai atins obiectivele pe care ți le-ai propus (sau că pur și simplu îți dai seama că nu rezonezi, fie cu terapeutul, fie cu abordarea acestuia) este perfect ok să transmiți asta terapeutului.
Acesta ar trebui să fie deschis și să înțeleagă decizia ta atât timp cât îi transmiți sincer ceea ce simți. Nimeni nu te poate obliga să rămâi în terapie dacă nu simți să faci asta.
So, feel free to be honest.
Best,
Denisa 🥰
„Daca sunt deja destul de self aware de unde vin tiparele mele, cum m-ar putea ajuta terapia?”
Când vrem să schimbăm anumite lucruri la noi, un prim pas e să înțelegem de unde vin. Asta facem și în terapie.
Pentru unii oameni e suficient doar să obțină claritate. Pentru alții, procesul schimbării vine cu blocaje – frica de necunoscut, sentimentul de neputință sau faptul că nu știi de unde să începi. În aceste momente, sprijinul unui terapeut poate face diferența.
Dacă știi deja de unde vin tiparele care te nemulțumesc, terapia te poate ajuta să faci următorul pas. Terapeutul te poate ajuta să construiești noi obiceiuri și tipare care să fie mai aliniate cu valorile și dorințele tale 🌱
Emilia
„Cum îmi dau seama in ce ordine pun problemele la terapie? Am mâine prima ședința la voi si nu știu cum sa ierarhizez si prioritizez “bubele”. Simt ca am nevoie sa ii explic fiecare buba detaliat ca sa poată sa trage ea o concluzie despre ce ar trebui abordat initial, iar eu sa fiu sigura ca totul s-a inteles așa cum am vrut sa se înțeleagă. Da in capul meu ar dura 5 ședințe doar sa ne dam seama cu ce începem:) iar eu am nevoie de un plan nu mâine, ca ieri.”
Nu e obligatoriu să îți ierarhizezi singură bubele. E ok să te „prezinți” în terapie în orice etapă te-ai afla, oricât de „all over the place” crezi că ești.
Terapeutul nu e acolo doar să te ghideze către a-ți găsi soluții sau să îți arate o perspectivă diferită de a ta.
Mai avem și un rol în evaluare, unde ne punem la bătaie judecata clinică: ”Uite am observat din evaluare și discuțiile noastre că (..) ce zici dacă deocamdată ne vom ocupa de (..)?”, dar rămâne la decizia ta, dacă accepți sau nu propunerea.
Iulia ✨
Vrei un terapeut care știe să îți răspundă la toate întrebările?
Hai să povestim la un free matching call